duminică, 9 decembrie 2012

Despre cum nu te vindeci

Inghite un pumn de pastile. Asta daca le-ai descoperit pe alea care iti taie raul pe care-l simti in capu` pieptului cand el nu e. Nu le-ai descoperit ... normal. Deci si tu va trebui sa suporti taisul plecarii lui. Chit ca-i vezi masina plecand si stii deja ca n-ar sa mai vina, chit ca se-ncheie telefonul cu  "asta este...", ideea se repeta obsesiv. A plecat si-i bun plecat. Si gandurile ca il vor atinge alte degete, ca altcineva-i va da primul mesaj de dimineata, ca in telefonul lui cele mai multe apeluri nu vor mai fi pentru tine se inmultesc cu un infinit si devin insuportabile. Ti se opresc in gat. Se bat cap in cap cu inima care-ar vrea sa iasa. Pana si ea ar alerga desculta pe toate drumurile pana l-ar gasi p-ala pe unde a luat-o el...  Ca mereu ne gandim c-a ramas ceva nespus... desi fata in fata am inghitit toate cuvintele. Cum sa mai vorbesti cand  te priveste si stii ca vrea sa te sarute?
 Stai rezemata de perete, si-un card de imagini ti se deruleaza-n cap. El, tu, el, tu .... el, el, el..... Si cum adica maine va fi fara el? Cum e o zi fara? E simpla. E seaca. E moarta. Va trebui sa mananci cat sa nu pici jos pe strada, sa te abtii de la plans cat mananci ca nu vei putea inghiti, sa nu-ti mai verifici obsesiv telefonul, sa nu te mai intrebi ce bluza-i place sa porti. Si prima zi ar sa fie ingrozitoare..... N-ai sa tii cont de nicio regula si-ai sa plangi incontinuu. Te trezesti chircita si cu perna uda de lacrimi si nici nu mai stii de ce plangi. C-a plecat el? Ca esti singura? Ca n-ar sa mai fie altu` ca el?  Iti vine sa tipi. Sa-l strigi. Sa urli.  Cineva trebuie sa auda ce razboi e intre coastele tale ca altfel o sa inceapa sa crape carnea pe tine. Nu tipi ca te aude lumea. Taci si inchiti lacrimi sarate. Si-asa vei tacea zile in sir. Ti se vor zbate tamplele, venele din ceafa, iti vor tremura mainile. Va mai trece inc-o zi peste sufletul tau bolnav. E cronica durerea. E acolo si nu se va mai vindeca niciodata. Latenta, va zace in tine la nesfarsit.....  iti vei aminti mereu de el.


2 comentarii: