Dau cu aspiratoru` pe langa fotolii si-aud vag sunetul de la mesaje. Caut butonu` si-l apas cu picioru`! Vuietul cu ecou puternic se-opreste si pot sa-mi aud gandurile mai bine. Sigur e un alt mesaj in care-mi scrie ca el e bine da` mamaie arde prea multe lemne, doarme cu televizoru` pornit si-ar sa vada ea cand o sa vina curentu`!!
M-asez pe fotoliu, iau telefonu` si citesc ... "Sunt pe la Buzau, ma-nvart p-aici ca am terminat treaba. Tu pe unde esti? "
M-apuc in graba sa tastez "Sunt in sedinta". Ma opresc si sterg. "Sunt pe teren". Nu trimit. Caut in mintea mea scuza pentru care nu ma-mbrac mai repede sa ma intalnesc cu tata. O gasesc ascunsa-n spatele unor rani pe care nu le-am inchis nici acum si poate ca vor sangera o viata. Ar trebui sa am curajul sa-i scriu ca nu vreau sa ma duc la el. Ca mi-e rusine ca se-mbraca ponosit si se poarta cum nu-mi place. Ca vorbeste tare si nu ma-ntreaba ce fac. Ca-mi povesteste prostii cand eu am pe buze "sunt obosita tata si ieri m-a durut capu`"...Nu pot sa-i spun ca-l judec inca fiindca ne-a departat si nu ne-a mai vrut. Nici ca-s geloasa pe el ca doarme in casa-n care eu n-am mai dormit de 3 ani.
Ma ghemuiesc in fotoliu si-mi vine sa plang. Mi-e mila de tata. Plang si fumez si stau cu telefonu`-n mana. L-as suna sa-i spun ce tare mi-e dor de-acasa si de lucrurile pe care-odata le faceam amandoi. Ca nu mi-e dor de cearta si imbufnarea lui dar ma topesc dupa momentele in care stivuiam amandoi lemnele pentru iarna.
Ca as mai vrea sa stau pe langa el in garaj cand repara la Dacie. Si ca atunci cand mancam amandoi zmeura in fundu` gradinii eram un copil fericit. I-as mai duce cate-un caiet de matematica sa-mi socoteasca fractiile pe care si-acum le urasc...
El umbla prin Buzau si-ar vrea sa ma vada. Eu umblu prin mine si-as vrea sa ne mai gasim. Amandoi ne tocim insa pasii pe drumuri ce n-ar sa se mai uneasca vreodata...
