Florile mari galbene...

Nu te trezesc acu`. Ca si-asa cand iti spun ca esti cea mai buna din lume tu cauti cu ochii-n pamant un milion de motive sa ma contrazici. Parca ti-e rusine ca te-a ales tocmai pe tine Dumnzeu sa-mi fi cea mai buna mama. Si daca-ti spun c-am stat de fapt sa lucrez si nu ca sa te sun pe tine la 12 noaptea fix ai sa zici ca iar n-am sa ma odihnesc si-ar sa ma doara capu` maine. Ca am stat ani si-am incercat sa-mi dau seama din ce esti facuta. Si tu , mama, esti din cap pana-n picioare o grija. Doar atata ii mai ramasese Lui cand a fost sa vii pe lume. Si-am stat mama langa tine 19 ani si alti 5 pe sarite, de-mi venea sa ma prind de picioarele tale numai sa nu mai pleci... Si-am luat din tine cate-un pic. Pe masura ce-am putut sa ma zidesc am tot venit si-am furat din tine ce-am vazut mai de pret. Ma-ntreb cateodata daca-s vinovata. Ma-ntreb de te-am vlaguit mama de viata si putere. Si daca da... ce le-am facut? Ca nici la mine nu-s! Furate, cum iti spuneam , le-oi fi ascuns asa de bine ca nici eu nu mai stiu unde... Cateodata mama as pleca pe jos la tine. Nu-i ciudat? Ca parca dincolo de tot ce am , ce fac, ce simt, nu ma vindec de-a fi copilul tau. E cumva o maladie ce ma face om frumos dar ma sapa incet inauntru. M-as intoarce vesnic la tine si-am s-o fac. Ca azi, cand vin la tine calc praguri straine... nu alea peste care mi-au trecut prima data genunchii. Si totusi, cand te vad prin geam mi se pare ca nu se mai termina aleea... Nu-i nicaieri loc mai bun de plans si simtit dureri decat langa tine... indiferent unde-ai fi tu.
Am sa rup in noaptea asta florile mari, galbene, ce trec peste gardu` de la drum!! Alea mama  pe care le-aveam noi acasa acum 15 ani!Pana maine dimineata ajung...
Nici pana la aniversarea asta n-am reusit sa inventez cuvinte destul de marete pentru sufletul tau!
La multi ani cea mai buna mama a mea din lume!